Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a spus, la Balvanyos, că secuii, care în opinia unora „nu există”, vor să trăiască într-o Românie modernă, care poate fi realizată dacă se demolează ziduri construite artificial şi prejudecăţi, adăugând că UDMR vrea regiuni mai mici şi o descentralizare.
La dezbaterea pe tema regionalizării care are loc vineri la Balvanyos şi la care participă vicepremierul Liviu Dragnea şi autorităţi din Covasna, Harghita şi Mureş, primarul Antal Arpad, lider al UDMR Sfântu Gheorghe, şi-a exprimat convingerea că România poate fi modernizată doar „dacă se demolează nişte ziduri construite artificial şi nişte prejudecăţi care există”, transmite Mediafax.
„Trebuie să avem încredere unul în celălalt. Suntem la Balvanyos, în judeţul Covasna, în Ţinutul Secuiesc care nu există, între secui care nu există, care nu au existat, de exemplu, nici în 1918, când la Alba Iulia le-au promis că fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc”, a spus primarul.
Antal a subliniat că secuii şi maghiarii din România nu au emigrat aici dintr-o ţară săracă cu speranţa de a trăi mai bine, ci ei trăiesc în ţara lor, România fiind şi ţara lor, iubesc acest pământ şi vor să trăiască aici, într-o Românie modernă.
Primarul din Sfântu Gheorghe a mai spus că în 1968, când s-au format judeţele actuale, regimul comunist a încercat să desfiinţeze judeţul „Trei Scaune” (vechea denumire a judeţului Covasna – n.r.) şi nu a vrut să înfiinţeze judeţul Covasna, însă nu a reuşit pentru că atunci oamenii au ieşit în stradă.
Antal a mai subliniat că principul regionalizării este reducerea discrepanţelor dintre regiuni şi judeţe, iar până acum acest lucru nu s-a întâmplat, ci s-a ajuns la o dezvoltare de tipul Americii Latine – câteva oraşe mari s-au dezvoltat, iar restul nu.
Primarul a spus că cele opt regiuni de dezvoltare din România şi-au dovedit ineficienţa, iar în ultimii 15 ani s-au accentuat major discrepanţele dintre regiuni, dar şi între judeţe din interiorul acestora, soluţia UDMR pentru regionalizare fiind cunoscută: regiuni mai mici.
El a explicat că în viziunea UDMR trebuie parcurşi câţiva paşi, primul fiind o descentralizare reală, al doilea înfiinţarea unor regiuni mai mici, iar al treilea, acordarea de atribuţii administrative acestor regiuni.
„Nu putem vorbi de regionalizare fără descentralizare, iar cadru legislativ pentru descentralizare există de şapte ani, dar, din păcate, nu a existat voinţă politică de a se face descentralizare. (…) În final, vreau să vă atrag atenţia că există sentinţe judecătoreşti prin care s-au interzis steagurile judeţelor Covasna şi Harghita, doar acestor judeţe, şi eu cred că trebuie să reglementăm această problemă, pentru că noi niciodată nu am pus steagul secuiesc în locul steagului României, ci alături, şi noi dorim să rămână aşa şi să mergem împreună”, a adăugat primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad.
Vineri, la Băile Balvanyos, are loc o dezbatere publică privind procesul de regionalizare la care participă şi vicepremierul Liviu Dragnea, alături de oficialităţi locale din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş.
Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat, joi, la Sibiu, că, în condiţiile în care nu există un proiect oficial care să spună „aşa arată România regionalizată”, maghiarii nu au motive de protest, afirmând că se aşteaptă ca vineri, la dezbaterea de la Băile Balvanyos, să aibă „o discuţie aşezată”.
„Aştept o discuţie serioasă. O discuţie aşezată, o dezbatere serioasă. Aştept o discuţie deschisă, transparentă. Mâine (vineri – n.r) mi-aş dori să avem o abordare poate puţin diferită de cele pe care le-am avut până acum, să discutăm în mod serios despre viitorul lor, de modul în care statul român îi poate ajuta pe ei să aibă acces la dezvoltare durabilă. Să discutăm de proiecte de dezvoltare durabilă, de interconexiune de infrastructură dintre zonele în care trăiesc şi celelalte părţi ale teritoriului. Asta mă aştept”, a declarat Liviu Dragnea. El a adăugat: „Asta nu înseamnă că nu voi fi dispus să discutăm orice fel de subiect administrativ, politic”.
„Nu merg cu idei preconcepute”, a spus Dragnea.
Întrebat dacă se aşteaptă la proteste faţă de regionalizare, Dragnea a negat.
„Mi-e greu să cred că persoana mea fizică generează proteste. N-am păţit pănă acum, dar Doamne fereşte. Altceva nu văd pentru ce să protesteze, pentru că nu am pus eu sau cineva din Guvern, oficial, un proiect: aşa va arăta România regionalizată. Atunci pentru ce, Doamne iartă-mă, să protesteze? Eu aş prefera să câştigăm timp să comunicăm, să discutăm”, a spus Dragnea.
Săptămâna trecută, preşedintele PPMT, Toro T. Tibor, anunţa că în 20 iulie vrea să organizeze proteste în peste o sută de localităţi din Transilvania faţă de proiectul de regionalizare şi pentru obţinerea autonomiei în zona locuită majoritar de maghiari.
Toro afirma că în planurile actuale de regionalizare nu figurează o soluţie care să convină şi comunităţii maghiare şi „atenţiona” Guvernul că „nu acceptă” soluţii care nu sunt agreate şi discutate în cadrul comunităţii maghiare, în special în zonele şi regiunile din Transilvania unde maghiarii trăiesc într-un număr semnificativ.
„În mod concret, există două regiuni care, după părerea noastră, ar trebui să fie în primul rând regiuni administrativ-teritoriale de sine stătătoare şi cu statut special. Una din aceste regiuni este, bineînţeles, Ţinutul Secuiesc, a doua este zona de Vest a ţării, numită de noi Partium, unde credem că ar fi corespunzător şi benefic, pentru pacea interetnică şi pentru normalizarea relaţiilor româno-maghiare, să fie o regiune bilingvă cu statut special”, preciza Toro T. Tibor.
